Conform publicaţiei "Le Figaro" care citează un oficial francez "80% din furturile comise în capitala Franţei au autori români".
Danemarca a catalogat România drept un "stat delincvent".
Cu câteva seri în urmă în faţa Secţiei 14 Poliţie, chiar din Piaţa Unirii lângă blocul meu o femeie zăcea bătută (din fericire de data aceasta nu de organe). Deşi ţipa, gemea şi plângea nimeni din poliţie nu a ieşit să o întrebe de sănătate. Ora era întâplător aceea la care se făcea schimb de tura între organele "de drept" ale statului român. Oamenii "legii" cum greşit li se spune poliţiştilor şiroiau înspre şi dinspre secţia de poliţie amintită. Poliţişti, femei, dar şi bărbaţi în putere, treceau teleghidaţi pe lângă corpul femeii agresate fără să schiţeze cel mai mic gest de compasiune, omenie, etc., durându-i fix în cot. Nu s-au gândit nici măcar să o întrebe dacă e nevoie de o ambulanţă (nu mai zic să o întrebe de agresiune, autor, etc.). Dintre oamenii (farade) legii care şiroiau efectiv indiferenţi pe lângă "body"-ul femeii în cauză am interpelat o tânără speranţă a Poliţiei Române, o agentă feroce luptătoare pentru apărarea ordinii (şi liniştii) publice, un vlastar feminin (credeam ca un nemernic că o agenta va fi mai sensibila la agresiunea asupra unei femei), trecătoare şi ea pe lângă corpul femeii prăbuşite pe lângă Loganurile Poliţiei Române. Cu o inocenţă demnă de frumuseţea fiicei mici a preşedintelui-sultan Băsescu, dar şi cu un ton obraznic mi-a mărturist suav "Şi eu ce pot să fac?". Alte cadre masculine au făcut demersuri asemănătoare cu cele ale femeii poliţist român purtându-se ca şi cum pe strada nu existam decât eu şi ei, ignorând total gemetele femeii agresate.
Sponsor oficial al întâmplării
Noapte bună România!
A Paris, 80% des vols à la tire sont commis par des Roumains
Danemarca a catalogat România drept un "stat delincvent".
Cu câteva seri în urmă în faţa Secţiei 14 Poliţie, chiar din Piaţa Unirii lângă blocul meu o femeie zăcea bătută (din fericire de data aceasta nu de organe). Deşi ţipa, gemea şi plângea nimeni din poliţie nu a ieşit să o întrebe de sănătate. Ora era întâplător aceea la care se făcea schimb de tura între organele "de drept" ale statului român. Oamenii "legii" cum greşit li se spune poliţiştilor şiroiau înspre şi dinspre secţia de poliţie amintită. Poliţişti, femei, dar şi bărbaţi în putere, treceau teleghidaţi pe lângă corpul femeii agresate fără să schiţeze cel mai mic gest de compasiune, omenie, etc., durându-i fix în cot. Nu s-au gândit nici măcar să o întrebe dacă e nevoie de o ambulanţă (nu mai zic să o întrebe de agresiune, autor, etc.). Dintre oamenii (farade) legii care şiroiau efectiv indiferenţi pe lângă "body"-ul femeii în cauză am interpelat o tânără speranţă a Poliţiei Române, o agentă feroce luptătoare pentru apărarea ordinii (şi liniştii) publice, un vlastar feminin (credeam ca un nemernic că o agenta va fi mai sensibila la agresiunea asupra unei femei), trecătoare şi ea pe lângă corpul femeii prăbuşite pe lângă Loganurile Poliţiei Române. Cu o inocenţă demnă de frumuseţea fiicei mici a preşedintelui-sultan Băsescu, dar şi cu un ton obraznic mi-a mărturist suav "Şi eu ce pot să fac?". Alte cadre masculine au făcut demersuri asemănătoare cu cele ale femeii poliţist român purtându-se ca şi cum pe strada nu existam decât eu şi ei, ignorând total gemetele femeii agresate.
Sponsor oficial al întâmplării
Noapte bună România!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Responsabilitatea pentru părerile exprimate în rubrica "Comentarii" aparţine autorului.