vineri, 3 iulie 2009

Constitutia de la 1/13 iulie 1866


Prima pagina a Constitutiei de la 1866 in varianta 1879


Sinteza pentru BAC ISTORIE 2010 - elaborata de prof. Corneliu Riegler


Constitutia este legea fundamentala a unei tari.
Este prima constitutie a tarii noastre care a purtat numele de “Constitutie”.
La 29 iunie 1866 Adunarea Electiva (Parlamentul) voteaza Constitutia cu o unanimitate de 91 de voturi.
La 30 iunie 1866 domnitorul Carol I (10 Mai 1866 – 27 septembrie 1914) jura si promulga Constitutia.

In ziua de 1/13 iulie 1866 Constitutia este publicata.

Pentru prima oara este folosit intr-un astfel de act oficial numele de “Romania”, in locul numelui de hotarat de Marile Puteri (“Principatele–Unite”).
A avut drept model Constitutia belgiana din februarie 1831.
Constitutia romana de la 1866 a fost considerata cea mai democratica din Europa din acea vreme.
Contine 133 de articole grupate in 8 titluri.

Un mare merit consta in faptul ca desi Romania nu era inca independenta Constitutia a fost redactata ca pentru un stat independent. Nicaieri nu se pomeneste de suzeranitatea otomana sau de tribut.
Constitutia de la 1866 este a treia constitutie romaneasca, a doua a Romaniei si prima cu numele de “Constitutie”.
Anterior au mai fost in vigoare cu valoare de acte constitutionale: “Regulamentele Organice” 1831 (Valahia) si 1832 (Moldova), respectiv “Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris din 7/19 august 1858” dat de Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) la 2 mai 1864.


TITLUL I


Se refera la teritoriul tarii.


Teritoriul Romaniei in 1901

Art.1 arata ca numele tarii este Romania si constituie un singur stat indivizibil.
Art.2 prevede ca teritoriul este inalienabil.
Art.4 stabileste organizarea administrativa a tarii: teritoriul este impartit in judete, plase si comune.

TITLUL II

Se refera la drepturile pe care le au cetatenii romani.

Sunt recunoscute toate drepturile si libertatile cetatenesti pentru care luptase burghezia in Revolutia de la 1848-1849, mai putin drepturile legate de evrei.
Libertatea constiintei si a cuvantului.
Invatamentul de stat este gratuit.
Libertatea intrunirilor (pentru spatiile interioare nici nu era nevoie de autorizatie).
Se recunoaste libertatea presei. Pentru editarea unei publicatii nu era nevoie de autorizatie. Nici o publicatie nu putea fi suprimata. Arestarea preventiva a ziaristilor pentru delicte de presa era interzisa.
Era recunoscut dreptul de asociere.
Proprietatea este considerata sacra si inviolabila.
Se interzice pedeapsa cu moartea.
Art.10 prevede ca cetatenii sunt egali in fata legilor si a impozitelor.
Libertatea persoanei este asigurata prin faptul ca nimeni nu poate fi retinut sau arestat decat pe baza unui mandat emis de judecator. Mandatul trebuie sa fie intemeiat pe probe si sa contina motivele arestarii. Daca mandatul nu era emis in cel mult 24 de ore de la arestare persoana trebuia eliberata.
Domiciliul este inviolabil. Autoritatile nu pot patrunde in el decat cu mandat de perchezitie emis de un judecator. Mandatul trebuie sa precizeze exact locul supus perchezitiei.
Nici o lege nu poate pedepsi cu confiscarea averii.
Dreptul la vot cenzitar (Sistem de vot ce permitea cetatenilor sa voteze numai in masura in care plateau impozite statului de la o anumita suma numita cens).
Se prevede de asemenea dreptul la azil politic pentru cetatenii straini persecutati. Aceasta prevedere e reprezentata de art.7 care in forma initiala era discriminatoriu. Articolul arata ca la acordarea azilului politic (si a cetateniei romane) sunt preferati crestinii (musulmanii si mai ales evreii erau direct vizati). Dupa Razboiul de Independenta (1877-1878) la 13 octombrie 1879, la presiunea Occidentului art.7 a fost modificat in sens nediscriminatoriu. Totusi azilul se acorda numai individual. O singura data s-a facut o exceptie, pentru cei 833 de voluntari evrei ce au luptat pt. Independenta Romaniei.

TITLUL III

Se refera la puterile statului.

Art.31 arata ca puterea emana de la natiune. Initiativa legislativa era data atat Parlamentului cat si domnitorului. Nici o lege nu putea exista fara acordul acestor elemente. Astfel regele avea dreptul de veto (=”ma opun”), adica putea sa refuze o lege. Pe de alta parte insa, numai Parlamentul putea sa voteze legile.
Astfel Romania a fost o monarhie constitutionala cu regim parlamentar.
Parlamentul era impartit in Adunarea Deputatilor si Senat.

Se mentioneaza principiul separatiei puterilor in stat.

Puterea executiva este impartita de rege si guvern.

Puterea legislativa Parlamentul (regele avea doar drept de initiativa)
Puterea judecatoreasca o detine Curtea de Justitie si Casatie.

Regele (principele pana la 1881) conduce tara dupa principiul britanic “regele domneste, dar nu guverneaza”.


Regele Carol I (1866-1914)

El are rolul de arbitru in lupta pentru putere. Cea mai importanta atributie a sa este aceea ca numeste pe seful guvernului (adica primul-ministru de azi, numit in acea vreme presedinte al Consiliului de Ministri)
In acest sistem politic care a durat pana in 1948, regele numea guvernul care sa organizeze alegerile. Deci intai era numit guvernul si apoi se organizau alegerile care dadeau intotdeauna castig de cauza guvernului. Acesta a pierdut alegerile o singura data in istoria Romaniei in 1937.
In Constitutie se arata ca regele nu are alte puteri decat cele prevazute in Constitutie.
Nici un act al regelui nu are putere daca nu este contrasemnat de un ministru care devine raspunzator pentru el.
La tron au dreptul numai descendentii barbati din dinastia de Hohenzollern si care trebuie crescuti in religia tarii (ortodoxa).
Regele mai avea dreptul sa gratieze pe cei condamnati, insa nu putea influenta cursul justitiei.
Era capul armatei.
Puterea judecatoreasca era organizata pe baza tribunalelor cu jurati.


MODIFICARILE CONSTITUTIEI DE LA 1/13 IULIE 1866

1) In anul 1879 art.7 privitor la acordarea cetateniei romane (elimina discriminarea)

2) In anul 1884 se schimba numele tarii in regat, iar Carol I (10 Mai 1866-27 septembrie 1914) nu se va mai numi principe, ci rege. Numarul colegiilor se modifica de la 4 la 3

3) In 1917 regele Ferdinand (28 septembrie 1914-20 iulie 1927) promite taranilor care luptau pe front ca in primul razboi mondial ca la sfarsitul acestuia le va acorda 2 lucruri: 1) pamant si 2) votul universal. Ca o garantie pentru cele promise (si realizate un an mai tarziu in 1918) aceasta promisiune privind noua reforma agrara va fi consemnata in Constitutie ca a III-a si ultima modificare.

Este interzisa copierea, reproducerea, distribuirea, publicarea, afisarea, modificarea precum si orice modalitate de exploatare a www.corneliuriegler.blogspot.com . Este interzisa comercializarea sub orice forma a acestor materiale.

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2009
Proba scrisă la istorie
Proba D/E/F
Varianta 2


SUBIECTUL III (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre legile fundamentale din România,
având în vedere:
- precizarea secolului adoptării unei constituţii din România şi menţionarea unei cauze a acestui
fapt istoric;
- menţionarea a două asemănări şi a unei deosebiri dintre prevederile a două dintre constituţiile
din România;
- prezentarea unei consecinţe a adoptării uneia dintre cele două constituţii pentru care aţi optat;
- formularea unui punct de vedere cu privire la importanţa constituţiilor pentru România şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

20 de comentarii:

  1. Constitutiile Romaniei

    Constitutia 2003
    Constitutia 1991
    Constitutia 1965
    Constitutia 1952
    Constitutia 1948
    Constitutia 1938
    Constitutia 1923
    Constitutia 1866

    Dati click pe link-ul:
    http://www.rogoveanu.ro/constitutia.html

    RăspundețiȘtergere
  2. dom' profesor, mai aveti nevoie de "biblia capitalismului"?

    RăspundețiȘtergere
  3. Buna, buna, acum e vacanta, dupa 15 septembrie va fi foarte util... Cum va merge ?

    RăspundețiȘtergere
  4. Multumiri, domnule profesor:)

    RăspundețiȘtergere
  5. buna ziua!
    As vrea sa stiu, va rog, pentru bac 2012, daca exista vreo regula privind incadrarea temelor la anumite subiecte?! De exemplu mi s a spus ca la subiectul 1 intra Evul Mediu-domnitorii+autonomii locale si institutii centrale, la sb 2 idei si regimuri politice , iar la eseu restul subiectelor. E adevarat?
    Multumesc anticipat!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. În principiu exista urmăatoarea distribuţie:

      Tip subiect Tema

      I
      Instituţii

      I
      Autonomii locale

      I
      Bătălii

      I
      Tratate


      II
      Caracteristici ale totalitarismului

      II
      Caracteristici ale democraţiei


      III
      Romanitatea românilor

      III
      Proiecte politice sec.XVIII-XIX

      III
      Unirea lui Cuza (1859)

      III
      Reformele lui Cuza (1859-1866)

      III
      Constituţiile române (1866/1923)

      III
      Independenţa României (1877-1878)

      III
      Primul Război Mondial (1914-1918)

      III
      Marea Unire (1918)

      III
      Relaţiile internaţionale în sec.XX

      III
      Comunismul în România

      Ștergere
  6. Nu va suparati, ce este un fapt istoric, mai exact? Poate suna ciudat intrebarea, dar sunt destul de confuz... Si ce urmari concrete a avut Constitutia?

    RăspundețiȘtergere
  7. As dori sa stiu daca la 1866 domnul avea drept de veto absolut sau nu si unde este specificat acest fapt. Manualele nu sunt consensuale in aceasta chestiune.
    De asemenea, in art. 19 scrie ca proprietatea era sacra si inviolabila, dar expropriabila pentru cauza de utilitate publica, bineinteles cu dreapta si prealabila despagubire. Eu credeam ca asta se intampla la 1923. Atunci, care mai e diferenta sub aspectul proprietatii?
    Multumesc mult.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Constituţia de la 1923 este de fapt o prelungire a celei de la 1866 cu 5 mari diferenţe cum ar fi votul cenzitar înlocuit încă din 1918 cu cel universal. (fapt paradoxal ca întâi s-a dat lea, apoi constituţia, dar în România asta nu pare a fi o problemă în istorie).
      La elaborarea Constituţiei din 1923 s-a pus şi problema modificării Constitiţiei de la 1866 sau a ănlocuirii ei cu un nou pact fundamental, cel din 1923. S-a ales cea din urma variantă ca o Constituţie nouă pentru România Mare, deci un nou pact fundamental şi pentru cetăţenii veniţi din Transilvania, Banat, Bucovina sau Basarabia.

      Ștergere
  8. "in art. 19 scrie ca proprietatea era sacra si inviolabila, dar expropriabila pentru cauza de utilitate publica, bineinteles cu dreapta si prealabila despagubire. Eu credeam ca asta se intampla la 1923. Atunci, care mai e diferenta sub aspectul proprietatii?"

    Probabil că utilizaţi o versiune a Constituţiei de la 1866 după a III-a modificare (din 1917)când într-adevăr proprietatea a devenit "expropriabilă" ca în 1923 sau astăzi când este la fel.
    Sper că răspunsul este lămuritor. sunt 4 variante (1866/1879/1884/1917)

    RăspundețiȘtergere
  9. Varianta fotocopiata de mine expusă este spre exemplu din 1879 (prima modificare/art.7 cetăţenia)

    RăspundețiȘtergere
  10. "As dori sa stiu daca la 1866 domnul avea drept de veto absolut". Nu este cazul. Atunci nu am mai vorbi de monarhie constituţională, ci absolutistă. Art.93, alin.3

    RăspundețiȘtergere
  11. "ce este un fapt istoric, mai exact?"
    Un fapt istoric este o întâmplare relevantă pentru viaţa comunităţilor umane în evoluţia lor spaţio-teporală.

    RăspundețiȘtergere
  12. "Si ce urmari concrete a avut Constitutia?"

    1. România devine monarhie constituţională.
    2. Se introduce prinincipiul ereditar al primului născut bărbat. (este eliminat principiul electiv din Evul Mediu domnia rămânând familiei de Hohenzollern Sigmaringen.
    3. Se afirmă ideea statului independent fără a se menţiona cuvântul.
    4. România se democratizează în teorie(excepţie art.7 până în 1878)
    5. Apare principiul "Regele domneşte, dar nu guvernează" (Principiul monarhiei britanice).
    6. Sunt garantate principalele drepturi şi libertăţi cetăţeneşti.
    7. Se revine la separaţia puterilor în stat.
    8. Se foloseşte pentru prima oara numele de România în mod oficial.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult, am inteles acum.

      Ștergere
  13. Multumiri, domnule profesor! Bacalaureatul a fost un succes! Va multumesc mult!

    RăspundețiȘtergere
  14. Doresc si eu o consecinta a adoptarii Constitutiei de la 1866 daca se poate,va multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  15. Sunt sute de consecinte, iar un exemplu este transformarea Romaniei in monarhie constitutionala parlamantara.

    RăspundețiȘtergere
  16. Domn Profesor, aveti cumva o sinteza si la constitutia din 1923? ( Pe blog nu am gasit-o )

    RăspundețiȘtergere
  17. Cele 2 constituţii sunt asemănătoare cu cateva mari diferenţe:
    1. România nu mai este doar un stat indivizibil ca în Constituţia din anul 1866, ci devine stat naţional unitar şi indivizibil prin Constituţia din anul 1923

    2. Votul nu mai este cenzitar ca în anul 1866, ci devine vot universal în Constituţia din anul 1923

    3. Proprietatea nu mai este doar sacră şi inviolabilă cum era la 1866, ci poate fi expropriată pentru cauza de utilitate publica cu dreapta si prealabila despăgubire 1923

    4. La 1866bogaţiile subsolului aparţineau proprietarului, în timp ce la 1923 statul devine proprietarul bogăţiilor subsolului.

    5. La 1866 nu erau prevăzute drepturi politice pentru femei, în timp ce în 1923 s-au prevăzut drepturi politice şi pentru femei, dar dreptul la vot va fi execitat efectiv peste 16 ani
    (in 1939, nu in 1946 cum apare in unele studii)

    RăspundețiȘtergere

Responsabilitatea pentru părerile exprimate în rubrica "Comentarii" aparţine autorului.