Sinteza pentru bacalaureat istorie 2014. Institutiile statului medieval romanesc

Institutiile statului feudal sec.XIV-XVIII
(Moldova si Tara Romaneasca)
sinteza elaborata de prof. Corneliu Riegler

Cele mai importante institutii ale statului feudal au fost:

DOMNIA

Este instituţia puterii centrale. Ea coordonează toate celelalte instituţii. Condusă de domn care purta titlul de “Io, mare voievod si domn”.

Particula “Io” nu semnnifică pronumele “Eu”, ci este o prescurtare de la numele bizantin “Ioannes” care înseamnă cel ales de Dumnezeu (“unsul lui Dumnezeu”) (În Moldova se folosea şi expresia “din mila lui Dumnezeu domn”), adică era o formula a monarhiei de drept divin care indica faptul că puterea provine de la Dumnezeu.

            Termenul de “voievod” vine din limba slavă = “conducătorul oştilor” (conducător militar). În general expresia prescurtată “vodă” îl desemna pe domn (ex. Mircea Vodă, Ştefan Vodă, Cuza Vodă, etc).

Termenul de “domn” (şi domnie) vine din limba latină de la dominus = “stăpânul ţării” (conducător civil).

Titlul de domnie (vezi titlul lui Micea (1386-1418): “Eu, Io Mircea , mare voievod şi domn, singur stăpânitor a toata Ţara Ungrovlahiei (adică Valahia dinspre Ungaria, adică Ţara Româneasca) şi al parţilor de peste munţi, încă şi spre părţile tătăreşti şi herţeg al Amlaşului şi Făgăraşului şi domn al Banatului Severinului (Ţara Severinului) şi de amândouă părţile peste toată Podunavia, încă până la Marea cea Mare (adică Dobrogea – Marea Neagră) şi singur stăpânitor al cetăţii Dârstor (adică Durostor, Dristor sau Silistra azi)”. (Document din anul 1406 de la mănăstirea Tismana)

Succesiunea la tron avea la bază principiul ereditar şi electiv. Din cauza faptului că boierii puteau să aleagă ca domn pe oricare fiu al familiei domnitoare, acest lucru dădea ocazie boierilor să conteste autoritatea domnească şi puterilor străine (Ungaria, Turcia, Polonia) să se amestece în treburile interne. În conducere domnul se sprijinea pe biserică, armată, sfatul domnesc şi adunarea ţării formată din boieri.

BISERICA

 Ocupa un loc important în societate. Sunt înfiinţate primele mitropolii ortodoxe, în:

§  Tara Romaneasca – domnul Nicolae Alexandru (1352-1364) – la Curtea de Arges – în 1359 – mitropolit Iachint

§  Moldova – domnul Petru Muşat (1375-1391) – la Suceava – după 1382 recunoscută de Constantinopol abia în 1401 – sub domnul Alexandru cel Bun (1400-1432) – mitropolit Iosif (vărul lui Petru Muşat).

Mitropolia Tarii Romanesti (Curtea de Arges)

Mitropolia Moldovei (Suceava)

ARMATA

Era instituţia care asigura apărarea ţării. Era subordonată direct domnului prin titlul său de “mare voievod”. Era formată din oastea cea mică şi oastea cea mare.

Oastea cea mică era o armată de profesionişti care era bine înarmată şi bine echipată, lupta călare (cavalerie). Formată de boieri (nobili) şi oamenii aduşi de ei luptau călare (având armuri, scuturi, cămaşi cu zale, lance) numara în jur de 12.000 de oameni în Moldova pe timpul lui Ştefan.

Nucleul armatei îl constituia garda domnului.

Oastea cea mare cuprindea şi oastea cea mică la care se adaugau trupele formate din ţărani liberi (numiţi moşneni în Ţara Românească şi răzeşi în Moldova). Foarte rar obligaţiile iobagilor (numiţi rumâni în Ţara Românească şi vecini în Moldova) erau transformate în obligaţii militare. Oastea cea mare era convocată doar în caz de mare pericol (exemplu în vremea lui Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepes şi Ştefan cel Mare când au atacat turcii). Oastea ţăranilor lupta pedestru şi era înarmată mai slab, puţini aveau arme adevărate (săbii), restul arcuri şi lănci, coase, topoare şi furci. 

SFATUL DOMNESC

Era alcătuit din dregători aflaţi în fruntea dregătoriilor (un fel de ministere)

(1)       logofăt (şeful cancelariei domneşti);

(2)       vornic (şeful curţii domnesti şi judecător în locul domnului);

(3)       spătar (conducătorul armatei – locţiitor al domnului)

(4)       paharnic (responsabil cu pivniţele domneşti, aprovizionarea cu vin)

(5)       comis (responsabil cu grajdurile domneşti si întreţinerea cailor);

(6)       clucer (responsabil cu aprovizionarea cămărilor domneşti);

(7)       sluger (responsabil pentru aprovizionarea cu carne);

(8)       postelnic (asigura camerele domnului şi securitatea lui);

(9)       pitar (asigura aprovizionarea cu pâine);

(10)    armaşul (executa poruncile hotărâte de domn inclusiv pedepsele);

(11)    vistierul (se ocupa de banii ţării);

(12)    stolnic (se ocupa de ospeţe, maestru de ceremonii)

(13) De asemenea mai avem:

 în Moldova: portarul  Sucevei care conducea cetatea cu atribuţii militare şi

 în Ţara Românească, banul  Olteniei cu sediul în Craiova.

ADUNAREA ŢĂRII (BOIERILOR)

Era formată din toţi boierii şi cu totul excepţional erau invitaţi ţărani liberi. Ea hotăra în chestiunile importante:

§  alegerea domnului

§  starea de pace sau de război.

Evoluţia instituţiei domniei

 Sec.15  - Domnul Ţării Româneaşti devine vasal sultanului şi plăteşte tribut (Mircea cel Bătrân – 1415 – 3000 galbeni)

             - Domnul Moldovei devine vasal sultanului şi plăteşte tribut

(Petru Aron – 1456 – 2000 galbeni)

 Sec.18  – Turcii înlocuiesc domnii pământeni (români) cu fanarioţi (greci)

1711 –  Moldova                           domnia se grecizează

1716 –  Ţara Românească          domnia se grecizează

Este interzisa copierea, reproducerea, distribuirea, publicarea, afisarea, modificarea precum si orice modalitate de exploatare a www.corneliuriegler.blogspot.com . Este interzisa comercializarea sub orice forma a acestor materiale.

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2009
Proba scrisă la istorie
Proba D/E/F
Varianta 4

7. Prezentati doua institutii centrale din spatiul romanesc in secolele al XIV-lea - XVIII-lea.
6 puncte