Institutiile statului feudal sec.XIV-XVIII
(Moldova si Tara Romaneasca)
sinteza elaborata de prof. Corneliu Riegler
(Moldova si Tara Romaneasca)
sinteza elaborata de prof. Corneliu Riegler
Cele mai importante institutii ale statului feudal au fost:
DOMNIA
Este instituţia puterii centrale. Ea coordonează toate
celelalte instituţii. Condusă de domn care purta titlul de “Io, mare voievod si domn”.
Particula “Io” nu semnnifică pronumele “Eu”, ci
este o prescurtare de la numele bizantin “Ioannes” care înseamnă cel ales de
Dumnezeu (“unsul lui Dumnezeu”) (În Moldova se folosea şi expresia “din mila
lui Dumnezeu domn”), adică era o formula a monarhiei de drept divin care indica
faptul că puterea provine de la Dumnezeu.
Termenul
de “voievod” vine din limba slavă =
“conducătorul oştilor” (conducător militar). În general expresia prescurtată
“vodă” îl desemna pe domn (ex. Mircea Vodă, Ştefan Vodă, Cuza Vodă, etc).
Termenul de “domn” (şi
domnie) vine din limba latină de la dominus = “stăpânul ţării” (conducător
civil).

Succesiunea la tron
avea la bază principiul ereditar şi electiv. Din cauza faptului că boierii
puteau să aleagă ca domn pe oricare fiu al familiei domnitoare, acest lucru
dădea ocazie boierilor să conteste autoritatea domnească şi puterilor străine
(Ungaria, Turcia, Polonia) să se amestece în treburile interne. În conducere
domnul se sprijinea pe biserică, armată, sfatul domnesc şi adunarea ţării
formată din boieri.


BISERICA
Ocupa un loc
important în societate. Sunt înfiinţate primele mitropolii ortodoxe, în:
§ Tara Romaneasca – domnul Nicolae Alexandru (1352-1364) – la Curtea de Arges – în 1359 – mitropolit Iachint
§ Moldova – domnul Petru Muşat (1375-1391) – la Suceava – după 1382 recunoscută de Constantinopol abia în 1401 – sub domnul Alexandru cel Bun (1400-1432) – mitropolit
Iosif (vărul lui Petru Muşat).
Mitropolia Moldovei (Suceava)
ARMATA
Era instituţia care asigura apărarea ţării. Era
subordonată direct domnului prin titlul său de “mare voievod”. Era formată din oastea cea mică şi oastea cea
mare.
Oastea cea mică era o armată de
profesionişti care era bine înarmată şi bine echipată, lupta călare
(cavalerie). Formată de boieri (nobili) şi oamenii aduşi de ei luptau călare
(având armuri, scuturi, cămaşi cu zale, lance) numara în jur de 12.000 de
oameni în Moldova pe timpul lui Ştefan.
Nucleul armatei îl constituia garda domnului.
Oastea cea mare cuprindea şi oastea
cea mică la care se adaugau trupele formate din ţărani liberi (numiţi moşneni în Ţara Românească şi răzeşi
în Moldova). Foarte rar obligaţiile iobagilor (numiţi rumâni în Ţara
Românească şi vecini în Moldova) erau transformate în obligaţii militare.
Oastea cea mare era convocată doar în caz de mare pericol (exemplu în vremea
lui Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepes şi Ştefan cel Mare când
au atacat turcii). Oastea ţăranilor lupta pedestru şi era înarmată mai slab,
puţini aveau arme adevărate (săbii), restul arcuri şi lănci, coase, topoare şi
furci.
SFATUL DOMNESC
Era alcătuit din dregători
aflaţi în fruntea dregătoriilor (un
fel de ministere)
(1) logofăt
(şeful cancelariei domneşti);
(2) vornic
(şeful curţii domnesti şi judecător în locul domnului);
(3) spătar
(conducătorul armatei – locţiitor al domnului)
(4) paharnic
(responsabil cu pivniţele domneşti, aprovizionarea cu vin)
(5) comis (responsabil
cu grajdurile domneşti si întreţinerea cailor);
(6) clucer (responsabil
cu aprovizionarea cămărilor domneşti);
(7)
sluger (responsabil pentru aprovizionarea
cu carne);
(8) postelnic (asigura
camerele domnului şi securitatea lui);
(9) pitar
(asigura aprovizionarea cu pâine);
(10) armaşul
(executa poruncile hotărâte de domn inclusiv pedepsele);
(11) vistierul (se ocupa de banii ţării);
(12) stolnic (se ocupa de ospeţe, maestru de
ceremonii)
(13)
De asemenea mai avem:
în Moldova: portarul Sucevei care conducea cetatea cu atribuţii
militare şi
în Ţara Românească,
banul Olteniei cu sediul în Craiova.
ADUNAREA ŢĂRII (BOIERILOR)
Era formată din toţi boierii şi cu totul excepţional erau
invitaţi ţărani liberi. Ea hotăra în chestiunile importante:
§ alegerea domnului
§ starea de pace sau de război.
Evoluţia
instituţiei domniei
Sec.15 - Domnul Ţării
Româneaşti devine vasal sultanului şi plăteşte tribut (Mircea cel Bătrân – 1415
– 3000 galbeni)
- Domnul
Moldovei devine vasal sultanului şi plăteşte tribut
(Petru Aron – 1456 – 2000 galbeni)
Sec.18 – Turcii
înlocuiesc domnii pământeni (români) cu fanarioţi (greci)
1711 – Moldova domnia
se grecizează
1716 – Ţara
Românească domnia se grecizează
Este interzisa copierea, reproducerea, distribuirea, publicarea, afisarea, modificarea precum si orice modalitate de exploatare a www.corneliuriegler.blogspot.com . Este interzisa comercializarea sub orice forma a acestor materiale.
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2009
Proba scrisă la istorie
Proba D/E/F
Varianta 4

Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2009
Proba scrisă la istorie
Proba D/E/F
Varianta 4
7. Prezentati doua institutii centrale din spatiul romanesc in secolele al XIV-lea - XVIII-lea.
6 puncte
6 puncte

Foarte interesante aceste sinteze si binevenite in aceste vremuri de criza. Sunt convinsa ca vor fi foarte bine primite de catre cunoscatori si nu numai. Felicitari si multumiri in numele tuturor celor care au nevoie sa fie indrumati dar lasandu-li-se un program liber de studiu!
RăspundețiȘtergereDragut, tocmai citeam despre “piata sentimentelor” (http://mariapostu.wordpress.com/2009/10/05/de-la-o-piata-la-alta/). Multumesc.
RăspundețiȘtergereDaca aveti intrebari nu ezitati sa le puneti.
RăspundețiȘtergere