"Scoala romaneasca scoate tampiti" ???

"am vrut să spun: şcoala românească scoate tâmpiţi" (Basescu catre Liiceanu)

Acest gen de abordare imi aminteste de discursul lui Nae Catavencu care se gasea intr-un oras de gogomani in care el era cel dintai... Si presedintele statului este pana la urma un produs al scolii romanesti care "scoate tampiti", el fiind primul ... om in stat.

Dincolo de limbajul sub limita decentei cu care ne-a obisnuit primul om in stat invatamantul romanesc se confrunta cu probleme din ce in ce mai serioase. Spuneam in iunie 2008 intr-un interviu la BBC ca "pe zi ce trece, pe an ce trece, examenele naţionale se transformă în concursuri naţionale de copiat".

Un ascultător spune că notele s-ar putea cumpăra, inclusiv cele de la BAC cu sume considerabile.

Un altul ne spune că într-un liceu s-ar fi cerut bani, 100 de lei de elev pentru organizarea examenului, şi că ulterior s-a putut copia.

A devenit de altfel o obişnuinţă ca înaintea examenului de bacalaureat să se strângă o sumă de bani pentru comisiile de examinare - bani cheltuiţi de regulă pentru sucuri şi diverse aperitive.

Se pare că atitudinea inspectoratului este mai degrabă de a-i pedepsi pe acei profesori care sesizează neregulile, decât pe acei profesori care favorizează neregulile. Cazul profesorului Radulescu ni se pare revelator.

In mod paradoxal desi mediile elevilor cresc an de an produsul scolii romanesti este tot mai discutabil. Auzim tot mai des de "elevi care isi cumpara profesorii", de "parinti cu bani care au pretentia sa dicteze notele copiilor" si, mai nou, parinti care santajeaza profesorii, pentru ca, ce sa-i faci, au mai multi bani decat ei (nu insa si caracter).

Statutul profesorului a decazut atat de mult incat atunci cand spui ca esti profesor trezesti o reactie de compasiune amestecata cu admiratie a interlocutorului ca si cand ai lucra la "Crucea rosie".

Cu toate acestea in invatamant se opereaza cu sume care amintesc de renumita doamna Ridzi. In aparenta un domeniu foarte sarac educatia isi permite achizitii la preturi peste cele ale pietii, dar ne vaitam ca nu sunt bani.

In loc ca invatamantul sa ofere un exemplu de MERITOCRATIE, coruptia si parvenitismul sunt omniprezente.

Noi romanii am facut un obicei din a ne batjocori valorile. Sa ne amintim destinul marilor clasici: Creanga a murit de epilepsie, sarac, in bojdeuca pe care o descrie in "Amintirile" sale; Eminescu, grav bolnav, a murit intr-o saracie lucie la un sanatoriu in Bucuresti; Slavici a intrat în puşcărie fiindcă nu era patriot român — iar în Ardeal a făcut puşcărie tocmai fiindcă era patriot român..., iar Caragiale a trebuit sa plece in exil pentru ca a criticat clasa politica romaneasca.

Spre deosebire de noi, americanii fac o adevarata vanatoare de creiere, inclusiv in Romania. Cum descopera pe cineva foarte priceput ii ofera o bursa, o slujba bine platita, avantaje peste avantaje. La noi omul bine pregatit este periculos. Ne fura scaunul de sub fund. Naste invidii si controverse. Mai buna este obedienta, iti ofera compasiune si un viitor sigur.

Reteta scolii romanesti a fost deja descifrata de cei de la Sarmalele reci:

TARA TE VREA PROST

Ce folos ai daca-nveti prea multe-n viata?
Poa' sa-ti explodeze creierul ...
Ce folos din carti despre domnitorii morti ?!
Tot ce ti se cere azi e sa fii nul ...

La ce bun sa-nveti limba romana?
     O vorbesti cursiv de la doi ani ...
     Nu exagera nici cu matematica ...
     S-o stii numai cat sa nu te-ncurci la bani ...

 Ah, ce frumos ...
 Viitorul luminos li se-arata celor idioti ...
 Deci fii supus fata de cel mai sus pus ...
 Nu uita ca tara te vrea prost!

Nu incerca sa te realizezi in viata!
Nici o meserie n-are viitor ...
Si nu cuteza sa incerci sa schimbi ceva
Dupa doua mii de ani de somn usor.

   Mai cinstit e sa-ti gasesti o cunostinta:
     Ca sa te serveasca, tu sa o servesti ...
     Un spate solid te va promova rapid
     In armata nationala-a capetelor seci!

Ah, ce frumos ...
Viitorul luminos li se-arata celor idioti ...
Deci fii supus fata de cel mai sus pus ...
Nu uita ca tara te vrea prost!

EPILOG

Din pacate clasa poltica din Romania nu are nevoie de eruditi, ci de oameni superficiali, usor de manipulat, nu are nevoie de filozofi, ci de tinichigii care sa repare masinile copiilor de bani gata.
Trist nu? MULTE "SUCCESURI"

Poze excursie 3 zile Predeal-Brasov-Busteni

La poalele muntilor Bucegi



La poalele muntilor Bucegi



La cascada Urlatoarea



La cumparaturi la METRO



Aqua Park Brasov



Profil



Fata







La drum

Constitutia de la 1/13 iulie 1866

Prima pagina a Constitutiei de la 1866 in varianta 1879


Sinteza pentru BAC ISTORIE 2010 - elaborata de prof. Corneliu Riegler

Constitutia este legea fundamentala a unei tari.
Este prima constitutie a tarii noastre care a purtat numele de “Constitutie”.
La 29 iunie 1866 Adunarea Electiva (Parlamentul) voteaza Constitutia cu o unanimitate de 91 de voturi.
La 30 iunie 1866 domnitorul Carol I (10 Mai 1866 – 27 septembrie 1914) jura si promulga Constitutia.
In ziua de 1/13 iulie 1866 Constitutia este publicata.
Pentru prima oara este folosit intr-un astfel de act oficial numele de “Romania”, in locul numelui de hotarat de Marile Puteri (“Principatele–Unite”).
A avut drept model Constitutia belgiana din februarie 1831.
Constitutia romana de la 1866 a fost considerata cea mai democratica din Europa din acea vreme.
Contine 133 de articole grupate in 8 titluri.
Un mare merit consta in faptul ca desi Romania nu era inca independenta Constitutia a fost redactata ca pentru un stat independent. Nicaieri nu se pomeneste de suzeranitatea otomana sau de tribut.
Constitutia de la 1866 este a treia constitutie romaneasca, a doua a Romaniei si prima cu numele de “Constitutie”.
Anterior au mai fost in vigoare cu valoare de acte constitutionale: “Regulamentele Organice” 1831 (Valahia) si 1832 (Moldova), respectiv “Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris din 7/19 august 1858” dat de Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) la 2 mai 1864.


TITLUL I

Se refera la teritoriul tarii.


Teritoriul Romaniei in 1901

Art.1 arata ca numele tarii este Romania si constituie un singur stat indivizibil.
Art.2 prevede ca teritoriul este inalienabil.
Art.4 stabileste organizarea administrativa a tarii: teritoriul este impartit in judete, plase si comune.

TITLUL II

Se refera la drepturile pe care le au cetatenii romani.

Sunt recunoscute toate drepturile si libertatile cetatenesti pentru care luptase burghezia in Revolutia de la 1848-1849, mai putin drepturile legate de evrei.
Libertatea constiintei si a cuvantului.
Invatamentul de stat este gratuit.
Libertatea intrunirilor (pentru spatiile interioare nici nu era nevoie de autorizatie).
Se recunoaste libertatea presei. Pentru editarea unei publicatii nu era nevoie de autorizatie. Nici o publicatie nu putea fi suprimata. Arestarea preventiva a ziaristilor pentru delicte de presa era interzisa.
Era recunoscut dreptul de asociere.
Proprietatea este considerata sacra si inviolabila.
Se interzice pedeapsa cu moartea.
Art.10 prevede ca cetatenii sunt egali in fata legilor si a impozitelor.
Libertatea persoanei este asigurata prin faptul ca nimeni nu poate fi retinut sau arestat decat pe baza unui mandat emis de judecator. Mandatul trebuie sa fie intemeiat pe probe si sa contina motivele arestarii. Daca mandatul nu era emis in cel mult 24 de ore de la arestare persoana trebuia eliberata.
Domiciliul este inviolabil. Autoritatile nu pot patrunde in el decat cu mandat de perchezitie emis de un judecator. Mandatul trebuie sa precizeze exact locul supus perchezitiei.
Nici o lege nu poate pedepsi cu confiscarea averii.
Dreptul la vot cenzitar (Sistem de vot ce permitea cetatenilor sa voteze numai in masura in care plateau impozite statului de la o anumita suma numita cens).
Se prevede de asemenea dreptul la azil politic pentru cetatenii straini persecutati. Aceasta prevedere e reprezentata de art.7 care in forma initiala era discriminatoriu. Articolul arata ca la acordarea azilului politic (si a cetateniei romane) sunt preferati crestinii (musulmanii si mai ales evreii erau direct vizati). Dupa Razboiul de Independenta (1877-1878) la 13 octombrie 1879, la presiunea Occidentului art.7 a fost modificat in sens nediscriminatoriu. Totusi azilul se acorda numai individual. O singura data s-a facut o exceptie, pentru cei 833 de voluntari evrei ce au luptat pt. Independenta Romaniei.

TITLUL III

Se refera la puterile statului.

Art.31 arata ca puterea emana de la natiune. Initiativa legislativa era data atat Parlamentului cat si domnitorului. Nici o lege nu putea exista fara acordul acestor elemente. Astfel regele avea dreptul de veto (=”ma opun”), adica putea sa refuze o lege. Pe de alta parte insa, numai Parlamentul putea sa voteze legile.
Astfel Romania a fost o monarhie constitutionala cu regim parlamentar.
Parlamentul era impartit in Adunarea Deputatilor si Senat.

Se mentioneaza principiul separatiei puterilor in stat.

Puterea executiva este impartita de rege si guvern.
Puterea legislativa Parlamentul (regele avea doar drept de initiativa)
Puterea judecatoreasca o detine Curtea de Justitie si Casatie.

Regele (principele pana la 1881) conduce tara dupa principiul britanic “regele domneste, dar nu guverneaza”.


Regele Carol I (1866-1914)

El are rolul de arbitru in lupta pentru putere. Cea mai importanta atributie a sa este aceea ca numeste pe seful guvernului (adica primul-ministru de azi, numit in acea vreme presedinte al Consiliului de Ministri)
In acest sistem politic care a durat pana in 1948, regele numea guvernul care sa organizeze alegerile. Deci intai era numit guvernul si apoi se organizau alegerile care dadeau intotdeauna castig de cauza guvernului. Acesta a pierdut alegerile o singura data in istoria Romaniei in 1937.
In Constitutie se arata ca regele nu are alte puteri decat cele prevazute in Constitutie.
Nici un act al regelui nu are putere daca nu este contrasemnat de un ministru care devine raspunzator pentru el.
La tron au dreptul numai descendentii barbati din dinastia de Hohenzollern si care trebuie crescuti in religia tarii (ortodoxa).
Regele mai avea dreptul sa gratieze pe cei condamnati, insa nu putea influenta cursul justitiei.
Era capul armatei.
Puterea judecatoreasca era organizata pe baza tribunalelor cu jurati.

MODIFICARILE CONSTITUTIEI DE LA 1/13 IULIE 1866

1) In anul 1879 art.7 privitor la acordarea cetateniei romane (elimina discriminarea)

2) In anul 1884 se schimba numele tarii in regat, iar Carol I (10 Mai 1866-27 septembrie 1914) nu se va mai numi principe, ci rege. Numarul colegiilor se modifica de la 4 la 3

3) In 1917 regele Ferdinand (28 septembrie 1914-20 iulie 1927) promite taranilor care luptau pe front ca in primul razboi mondial ca la sfarsitul acestuia le va acorda 2 lucruri: 1) pamant si 2) votul universal. Ca o garantie pentru cele promise (si realizate un an mai tarziu in 1918) aceasta promisiune privind noua reforma agrara va fi consemnata in Constitutie ca a III-a si ultima modificare.

Este interzisa copierea, reproducerea, distribuirea, publicarea, afisarea, modificarea precum si orice modalitate de exploatare a www.corneliuriegler.blogspot.com . Este interzisa comercializarea sub orice forma a acestor materiale.

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2009
Proba scrisă la istorie
Proba D/E/F
Varianta 2

SUBIECTUL III (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre legile fundamentale din România,
având în vedere:
- precizarea secolului adoptării unei constituţii din România şi menţionarea unei cauze a acestui
fapt istoric;
- menţionarea a două asemănări şi a unei deosebiri dintre prevederile a două dintre constituţiile
din România;
- prezentarea unei consecinţe a adoptării uneia dintre cele două constituţii pentru care aţi optat;
- formularea unui punct de vedere cu privire la importanţa constituţiilor pentru România şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.